joi, 24 iulie 2008

In faliment spiritual

Traiesc si sunt angajat al SC Lume SRL, in care nu ai voie sa faci unele lucruri, nu pentru ca incalci legea ci pentru ca adevarul brut si complet ramane in unele gaturi obisnuite ca altcineva sa mestece cacatul inainte sa il inghita.
Sunt rezident intr-o lume care ma sufoca, unde muncesti si platesti cu banii altora. Indiferenta si interesul propriu al celor pusi de noi acolo SUS sa raspunda de cei multi ne traseaza calea spre o moarte prematura.
Grija zilei de maine e dusmanul numarul 1 al majoritatii covarsitoare. Dezorientati, frustrati, calcati, exploatati… neglijati complet. Liberate, democratie, promisiuni, fac, dreg, eu schimb totul in mai bine… eu eu eu…gogosi cu gem de Prozac.
Nici nu mai ai puterea sa te intorci spre divinitate, iar rugaciunile tale nu mai spun nimic, doar niste samburi scuipati, care nu au unde sa infloreasca.

vineri, 18 iulie 2008

Printre fire de praf

Mi-am sapat blogul asta nenorocit, pentru ce?
Ca sa exteriorizez ce nu pot scuipa sau defeca, dar nu stiam ca si degetele pot fi constipate. Sunt perioade lungi in care nu pot sa leg doua cuvinte desi inauntru trec des si brusc de la o extrema la alta. Imi simt degetele... unghii... oase moarte care asteapta sa fie taiate.
Blog, jurnal, caietel, acelasi tomberon. O alta metoda de a-ti justifica existenta atunci cand prezentul devine doar o extensie scarboasa si nefolositoare.
Timpul e jucaria noastra, manipulata prin alegerile noastre si ale altora pentru noi. De multe ori el ramane plin de praf... uitat intr-o cutie, printre betisoare, vata, cerneala, ace, foi si suvite de par.

luni, 19 mai 2008

N-am cu cine sa votez mah, n-am cu cine...


Dupa ce, ieri, am vazut terfelita capodopera lui da Vinci, "Cina cea de taina", astazi, poate, Maestrul a creat, de acolo de sus, un scenariu frumos... ca raspuns.
Super slogan de promovare a lu’ nenea Caprar, din ciclul: a series of unfortunate events. Faza tare a avut loc in spatele blocului meu, astfel am avut loc la tribuna oficiala. Pe stradutele foarte inguste si inodate trecuse masina oficiala a partidului, din care un nene abera pentru intreg cartierul, prin portavoce: “votati pissede, noi credem in arad…bla bla…”, iar pe straduta paralela cu blocul meu, trecea maiastra, la pas, jegoasa de vai de soferul ei, masina de la polaris. Sincronizarea a fost perfecta. Vocea aluia s-a stins odata ce polarisu’ a dat coltu'... un mesaj audio-vizual perfect. Traiasca partidu' si liderul lui neinfricat!
Tot cacatul asta electoral nu putea sa fie mai bine exemplificat decat ...astfel.
Dekanystra sa iti crap capu’, sa ma pish pe sutana lu popa si sa moara capra din curtea falcosului!

marți, 22 aprilie 2008

Regrete, ipocrizie, cafea si o tigara

De trei saptamani am inceput un adevarat tur de forta, in goana dupa bani. Asadar, nu am timp nici sa respir, doar cand dorm. Dar e bine, am ocupatie. Totusi nu cred ca imi evaluez timpul la valoare lui reala. Cateodata am impresia ca imi vand timpul pe nimic … si astept recompense. Just by saying this… I sound at least stupid… I know.
Anyway… am decis sa incerc, ca pina acum am tot asteptat ca ceva sa se iveasca si… nimic. In tot acest timp am pierdut prieteni, timp pentru mine si multa energie. Trecutul meu se rezuma la niste pagini si imagini care vin sa imi aminteasca ca a fost frumos, dar vorba aia… you can not unscramble a already scrambled egg. What’s done IS DONE!
Imi pare rau pentru multe cuvinte spuse, pentru fapte facute sau nefacute si mai multi imi pare rau pentru ca nu am stiut ce sa fac sa le evit, nici cum sa repar greselile. Am renuntat de ceva vreme sa cred ca omu' invata din greseli. In cel mai bun caz, vorba aia... se dumireşte... asta nu insemna ca nu o sa repete greselile.

Dar azi e o noua zi…

Iubesc vara, cu tot cu ploile ei de scurta durata, ploaie care nu stinge nimic, dar mangaie niste arsuri.
Obsesia cu Noir Desir is still here… e vara mea artificiala, pentru perioadele cand temperatura scade sub 10 grade.
Imi beau cafa de doua ore si trag cu ochiul la vremea de afara. Ma face sa zambesc, sa privesc cu satisfactie aceasta minune mult subestimata. E racoare, vantul imi sufla usor in cafea si printre degete… notele se scurg prin mine… plutesc…
I’m a human being with simple needs si asa o sa fiu… no matter what. Ma bucur pentru lucruri marunte… pentru ca asa vreau eu.
Bag tigara dupa tigara… and I feel good.
Ah da… mi-am amintit ceva ce ma scoate din sarite. Cercul persoanelor pe care le cunosc si care sfideaza culmea ipocriziei si nu numai, s-a marit. Din ce in ce mai multa lume e preocupata de viitorul Pamantului si de stratul de ozon. Ok, asta nu ar fi o problema, atata timp cat nu spui una si faci alta, adica nu procedezi ca popa, sau preaslavesti pacifismul cu degetul pe tragaci. Simplul fapt, CA TRAIESTI, inseamna AUTODISTRUGERE. Uita-te putin in jurul tau si incearca sa ma contrazici.
Am intrat, de mult, intr-un process ireversibil de autodistrugere. Faptul ca il constientizam, acum mai mult decat ieri, nu schimba cu nimic situatia. Asta nu ii face mai putin vinovati pe cei care au contribuit la initierea acestui proces, nici pe noi capabili de a rescrie acest capitol. Si ca incheiere… sunt convins daca te pui sa scri un nou capitol care sa combata acest tragic curs al lucrurilor, o sa il scri la computer… asa ca VIVE LA RESISTANCE!

joi, 27 martie 2008

Noir Desir - Le Vent Nous Portera

I don't like french, but this one makes me want to learn it. (Je n'aime pas français, mais celui-ci me donne envie d'apprendre.
De fiecare data cand ascult melodia asta, imi revine in minte toata copilaria mea... e un super trip.

duminică, 16 martie 2008

Climb, mind, trip, find

Once there was a little flea
Upon my head he jumped to see
See the hat, smack it down
Bite the rat
Run back to town

"Climb, mind, trip, find
Where are you?
That thing you do...
Bite my toe and chew it too"

Look my way and you will see
Jump this way and set me free
Nobody else can touch you
Swing your tail
i'll catch you

"Climb, mind, trip, find
Where are you?
That thing you do...
Bite my toe and chew it too"


Don't push me
Don't you squash me
Jump my way
Sing to me
Come out and play

"Climb, mind, trip, find
Where are you?
That thing you do...
Bite my toe and chew it too"


Still i'm happy and sincere
When i sleep you are so near
Down the line you sweat and shine
When you're here the world is mine

"Climb, mind, trip, find
Where are you?
That thing you do...
Bite my toe and chew it too"


17.03.2008

joi, 28 februarie 2008

O seara mica si doua gambe mirate

… si am ajuns, in fuga, am dat mana, mi-am aprins o tigara, apoi in jos, pe scari. Ne-a intampinat refuzul, am ajuns cu 5 minute mai devreme, mai aveam timp pentru inca o tigara.
Doua gambe mirate se roaga de mine sa le bag in seama. Sincer, mi se cam rupe de ele, creierul imi e varza, un zgomot infernal mi l-a strapuns. Miroase a iarba, nu e de la mine, sunt sigur…
O chestie mica rupe chitara in timp ce mula de linga incearca sa faca pe Morrison. In fata mea am TRECUTUL, in doua parti perfect… inegale.
Intr-o grota plina de curiosi curajosi, devoratori de timp pierdut, unghii galbene, sclipici pe curea si slituri intredeschise, ... cant, beau si ranjesc prieteneste unor proaspat instrainati de mine, din dreapta o voce mica imi cere o tigara.
Seara a continuat… dar ce a urmat …n-are rost.
Intr-un final am ajuns in fata usii zambind, parca, fericit (nu stiu de ce) si incerand din greu sa nimeresc gaura cheii … apoi… bezna, pina dimineata.

28.02.2008

Strigatul (alta exceptie)

Doar un strigat lichefiat,
Intre peretii de plumb,
Timpanul scuipa cioburi de sange,
Ochiul inghite coarda plesnita
Corpul vine sa rupa ritmul
DO RE MI-e scarba de voi toti!

12.02.2008

One way ticket

Hai... trezeste-te… hai… deschide ochii… inca o zi… in care iei totul de la zero… dead as you are… wash your dirt away… and go out… live a little… kill a little… love a little… breath a little.
Incerc din greu sa ma ridic, dar picioarele nu ma asculta… nu ma ajuta deloc. Corpul geme, parca sunt intr-un balon… nu am stabilitate si ma rog ca azi sa nu bata vantul prea tare.
Astazi ma simt ca-ntr-o excursie in care am vrut sa ajung de foarte multa vreme, am strans bani, energie, iubire, pofta de viata… si odata ajuns acolo… tot entuziasmul meu a disparut, dezamagirea e la ordinea zilei, totul e altfel… decat imi imaginam.
Astfel, de astazi nu mai visez, nu imi mai fac planuri maretze, ca sigur se gaseste cineva sa imi futa una sa ma trezeasca, sa ma trimita la dracu.
Acum nu ramane, decat sa ma gandesc unde pot sa ma intorc. Ce optiuni am? Dintr-o oarecare excursie stii ca te poti intoarce oricand acasa, pina si din lagarele naziste mai aveai sanse sa scapi… dar din viata… unde dracu poti sa te mai intorci…?

04.02.2008

vineri, 1 februarie 2008

Excepţie (1)

Astazi mi-am dovedit a Nşhpea miia oară că nu am continuitate în nimic. Totul se rupe undeva, prematur… şi continuă tot aşa… pe bucaţele… totul.. fărâmiţat.
Astăzi m-am simţit… cel mai singur, fără ceva care să mă lege de ziua de mâine, sau de ieri.
Încep să disting, din ce in ce mai clar, monstruozitatea din oglindă.
Singurătatea este unica mea certitudine, singura pe care nu o voi pierde niciodată. Mi-am tot promis că o să mă ţin de scris, că nu o să las sa îmi stea nimic în cale. În mod evident, nu am reuşit!
Reuşesc cu o precizie de invidiat să îi îndepartez pe toţi de lângă mine. Măcar ceva tot îmi iese…
Cum dracu să mă ţin de ceva, când la primul hop mă las de treabă, cum să continui când la prima virgulă îmi uit idea?
Ma liniez la o conduită morală decentă, iar totul în jurul meu mă contrazice. Atunci cum dracu să mai fi bun, iubitor, inţelegător...and shit?
Nici punctul nu mai e atât de evident, este o pată scârbită de ceea ce a lăsat în urma ei.
Sfârşitul nu e scopul… dar dacă nu închei aici… nu o să am de unde sa încep o nouă zi de căcat.
Până data viitoare, vă doresc din suflet… PA!

30.01.2008

luni, 28 ianuarie 2008

Somnoros si pretentios

Inca o dimineata, ignorata complet, inca un inceput prea subestimat, inca un ochi deschis prea tarziu. Inca astept ceva sa ma surprinda, ceva sa ma rupa cu totul.
Fiecare trezire este o noua incercare, un pas ianainte… spre ce? Shhh… ai grija ce spui?
Probabil astept un vis, imi e dor sa imi amintesc un vis. Vreau o dovada ca nu sunt mort cand dorm, ca nu sunt ore irosite sub diferite pretexte: odihna, relaxare… somn.
Destul cu aiurelile astea!... pentru astazi.

28.01.

Amoc today

Astazi o sa merg la teatru… pentru prima data in cei aproape 28 de ani. Trist.
Ca deobicei, m-am trezit destul de intors pe dos. Nu stiu de ce nu mai imi prieste somnul, de ceva vreme. De foarte multa vreme nu mi-am mai amintit vreun vis. Parca cineva le cenzureaza pentru mine, sau mi le fura. Tosusi, e bine ca nu am cosmaruri…. damn it (tot timpul merge asa“…dar se putea si ma rau.”). Nu ma incalzeste cu nimic faptul ca exista si partea plina a paharului daca este apa plata.
Problemele cu somnul au la baza idea ca imi irosesc timpul cu tampenii… si sanatatea… cu tigari.
Gata! Norul orb s-a pietrificat si cade peste mine daca mai stau aici.Pe maine… daca nu ma striveste.

26.01.

Toate’s la limită

Începe să mi se acrească de toate... fără excepţii. Nu e tocmai o stare pe care să o cataloghezi ca fiind “de moment”. E un şir de secunde... zile, luni, in care am avut parte de atâtea zâmbete cât să nu o iau razna, nici unul mai mult.
DA, am ajuns aici doar din cauza mea. Toate au fost deciziile mele... şi am decis sa decid decizia deciziei... adică e un fel de călătorie virtuală în care ai impresia ca înaintezi, dar defapt stai pe loc. Nu inspir pe nimeni şi nimic nu mă inspiră. Parcă îs făcut contratimp, ziua închid ochii şi îi deschid noaptea, ca să văd... nimicul.
Măcar de aş fi nebun... aş avea o scuză. Aş rupe o nuia şi aş snopii timpul în bătaie. L-aş pune să defileze doar pentru mine.
Un zâmbet ironic, şi o privire scârbită, astă vă dau, până vi se usucă sufletul.
Astăzi pot să mut munţii din loc... cel puţin lasă-mă să cred că e aşa...
Amăgirea e un proces semi-stimulator. Visarea e urmarea dramatică a acestuia. Trezirea e tot timpul programată pe ...mai târziu.

25.01.

Blind morning

Este 11:24, iar am pus ceasul sa sune la 09:30… degeaba. M-am trezit cam derutat, dar ma bucur ca s-a gandit cineva la mine si mi-a lasat o gura de “good morning california”. Obsesia primatelor continua…
Astazi nu prea am chef sa scriu… pentru ca nu imi place sa scriu in graba… e ca sexul pe fuga, defapt e mai rau… in scris nu simti nici cea mai mica satisfactie, la sfarsit. Exigenta cere concentrare. Iar degetele trebuie sa curga... fara prea multe virgule.
De juma de ora fac ture intre bucatarie si computer… cred ca ar trebui sa inchei aici… smoking kills… steal your time… fuckin’ with you…Today i feel like Tyler Durden: "You're not your job. You're not how much money you have in the bank. You're not the car you drive. You're not the contents of your wallet. You're not your fucking khakis. You're the all-singing, all-dancing crap of the world"

24.01.

Dimineata DEprimatelor

Astazi m-am trezit… dansand. Am pierdut sirul diminetilor trase la indigo. Deschid ochii, tigara, cafa, winamp, dance a little… apoi hurry up to work (tot timpul ajung mai tarziu decat trebuie)… anyway.
M-am saturat de soarele care ma impunge, cu tupeu, in fiecare dimineata, si de lipsa mea de organizare… astazi is satul de multe.
Nici bine nu a inceput ziua… si nimic nu pare sa faca diferenta... probabil o tura de nervi la work, ca nu am mai avut parte de asa ceva de cateva luni.
Sunt un NOD… pur si simplu. Mai nasol e ca m-am innodat singur.
Back to 505… and a smile. That’s it for today!



22.01.

Suflet zbârcit (1)

Astăzi am căzut şi mi-am futut o vânătaie de toată frumseţea. Nu am sângerat, dar doare ca dracu. Lânga mine, o potaie, în călduri, încearcă să o călărească pe tanti HAM HAM. Plec de acolo… că s-a încins atmosfera. Macaraua se leagănă deasupra unor mormane de beton, uniformele albastre cu feţe inexpresive preaslăvesc vorba aia... “hai să ne facem că muncim”.
Mă uit împrejur şi mă apucă ameţeala. Toate’s adunate, grămadă, ordonat, ici colo câte un om...
Într-un final intru, fără să mă şterg… mă piş pe ordinea voastră. Astăzi vreau să netezesc un pic ridurile de ieri, azi nu fac nimic din ce vrei tu.
Azi vreau să îţi sparg zâmbetul!

21.01.

sâmbătă, 5 ianuarie 2008

I can't describe the feeling...

După 10 ani de asteptare, Metallica au fost in spatele meu...

Nova Rock 2006 - O vară de pus pe repeat



Thank you... yeah you behind the camera ;)